Baie și bucătărie: merge lemnul acolo?

Întrebarea asta apare des și merită un răspuns fără ocolișuri. Iar răspunsul onest e: depinde mai puțin de cameră și mai mult de fereastra ta.

Lemnul e material natural. Reacționează la umezeală — asta nu e un defect, e definiția lui. Problema reală nu e „baia" ca etichetă, ci ce se întâmplă concret la geamul tău: se aburește dimineața și rămâne ud ore întregi? Jaluzeaua e la un metru de cadă, în zona de stropi? Sau e o baie aerisită, cu fereastră care se deschide și condens care dispare în zece minute?

În a doua situație, lemnul trăiește bine. Bucătăriile, la fel: aburul de la o oală nu e dușul de dimineață, iar o hotă care funcționează rezolvă cea mai mare parte a discuției. Ce aș evita fără să stau pe gânduri: montajul în locul unde apa ajunge direct pe lamele. Acolo nu e o chestiune de calitate, ci de bun-simț față de material.

Două obiceiuri care fac diferența, oriunde: aerisește după duș sau după gătit, și șterge condensul de pe toc când îl vezi — nu de dragul jaluzelei, ci pentru că geamul care „plânge" zilnic e o problemă în sine, cu sau fără jaluzea.

Și dacă geamul tău chiar stă ud? Atunci ți-o spun direct: nu forța lemnul acolo. Mai bine o fereastră fără jaluzea decât o jaluzea care suferă. Pentru toate celelalte ferestre din casă — și sunt multe — lemnul rămâne cea mai caldă alegere.